Românii, campioni la escrocherii on-line

Autor: Andrei Udişteanu

Reţinerea a zeci de persoane care au organizat licitaţii false pe internet întregeşte „tabloul” românilor care „excelează” la furturi on-line în toată lumea.

Sursa: EVZ

Peste 70 de membri ai unei grupări de escroci - care, timp de patru ani, au scos la licitaţie pe internet maşini de lux şi iahturi inexistente - au fost „săltaţi”, ieri-dimineaţă, de poliţişti.

Cele peste 100 de descinderi făcute în România - majoritatea în judeţul Vâlcea - au reprezentat doar o mică parte dintr-o operaţiune mai amplă, derulată în colaborare cu FBI şi Secret Service, şi în Cehia şi Statele Unite ale Americii.

Potrivit anchetatorilor, membrii reţelei au făcut peste 800 de victime în ţări din UE, dar şi în SUA, Canada şi Noua Zeelandă, prejudiciul fiind estimat la 800.000 de euro.

Operaţiunea de ieri readuce în discuţie locul „privilegiat” pe care românii îl ocupă la nivel mondial în rândul infractorilor specializaţi în fraude electronice sau printre hackeri. Potrivit unui studiu dat publicităţii la sfârşitul lunii trecute de compania Symantec şi publicat de „Sunday Times”, România se află pe locul doi într-un top al ţărilor de unde sunt lansate atacuri informatice pentru obţinerea de date confidenţiale, fiind întrecută doar de China.

Potrivit Symantec, 21,1% dintre tentativele hackerilor îşi au originea pe computere de la noi. Românii au depăşit astfel infractori din SUA, Taiwan şi Marea Britanie.

„Capitală a spionajului cibernetic” a fost „desemnat” oraşul Shaoxing, din estul Chinei, de unde ar fi fost lansate 21,3% dintre atacurile înregistrate la nivel mondial. În privinţa escrocheriilor on-line, Râmnicu-Vâlcea pare a fi „Shaoxing”-ul autohton. Doar în primele nouă luni ale lui 2008, aici au fost înregistrate 900 de cazuri de licitaţii false sau phishing.

Potrivit ultimului raport al Poliţiei Române, în Vâlcea s-ar afla „cartierul general” al unor grupări specializate în infracţiuni electronice, ce au drept principale „ţinte” Italia şi Spania.

„În ultima perioadă, numărul infracţiunilor de acest gen a crescut, «loviturile» fiind date şi în SUA, Australia, Noua Zeelandă”, a precizat comisarul-şef Virgil Spiridon, şeful Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Informatice.

"Numărul infracţiunilor de acest gen a crescut, «loviturile» fiind date şi în SUA, Australia sau Noua Zeelandă.”
VIRGIL SPIRIDON, şeful Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Informatice 

PE HARTĂ

Unde şi de unde „lovesc” escrocii

Potrivit datelor poliţiei, infractorii „cibernetici” care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României preferă să facă victime printre francezi. Cei din judeţele din Moldova aleg, pentru escrocherii on-line, Marea Britanie şi Germania. Tot Germania este preferată şi de infractorii din judeţul Braşov.

„Principalii factori care au determinat reorientarea grupărilor criminale către infracţiuni informatice sunt obţinerea de câştiguri materiale mari într-un timp relativ scurt, cu riscuri relativ mici, caracterul transfrontalier al infracţiunilor, accesul facil la echipamente moderne şi posibilitatea deplasării rapide a membrilor grupării dintr-un stat în altul”, subliniază ofiţerii specializaţi în combaterea fraudelor pe internet .

DIICOT: 18 persoane cercetate penal pentru escrocherii imobiliare

Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) Ploiesti au efectuat, joi, noua perchezitii domiciliare in judetul Prahova, fiind retinute 18 persoane acuzate de escrocherii imobiliare.

Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.

Facultatea de a discerne, de a judeca si aprecia lucruruile la justa lor valoare.

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.

Anchetatorii sustin ca membrii acestei grupari urmareau persoane varstnice, fara rude apropiate, care aveau discernamant diminuat, si le vindeau imobilele detinute in proprietate, folosindu-se de documente false sau reale obtinute in mod fraudulos, respectiv procuri, contracte de inchiriere si de imprumut.

Dupa ce imobilele erau vandute, o parte dintre victime erau duse de membrii retelei in state din vestul Europei, unde erau abandonate fara documente si fara bani.