de Ionut Balan, Jurnalul.ro
Subvenţiile de astăzi stau la baza mişcărilor sociale din viitor?
Răspunsul poate fi şi nu. Atunci când subvenţiile se materializează în
investiţii sau în capitalizare. Din păcate, în cele mai multe cazuri,
subvenţiile nu generează dezvoltare, ci întreţin consumul. Nu rămâne
decât să vină scadenţele pentru nivelul de trai umflat artificial şi
apar şi grevele şi protestele.
Totuşi, ce e răuîn a creşte bunăstarea, cu ajutoare de la buget?
Iată ce: subvenţiile măresc deficitul. Urmează, invariabil, creşterea
taxelor şi contribuţiilor, apoi statul se pomeneşte că a scăzut
colectarea, apelează la credite, iar când dobânzile şi scadenţele se
acumulează, nu mai rămân bani pentru continuarea subvenţiilor. Şi
atunciîncep mişcările sociale, grevele, protestele, fiindcă e uşor să
dai cuiva un „drept", dar e greu să i-l iei înapoi. Iar istoria a
demonstrat cât de repede se obişnuiesc oamenii cu subvenţiile, cât de
firesc li se pare, după puţină vreme, să primească ajutorul ca pe ceva
care li se cuvine. E foarte simplu să sporeşti cheltuielile bugetare,
vor fi destui care vor bani, numai că atunci când începi să retragi
alocaţiile oamenii consideră că li se ia un drept câştigat şi le sunt
deturnate aşteptările. Unul îşi plănuia să-şi schimbe maşina, altul
să-şi construiască o casă, ceea ce, brusc, nu se va mai întâmpla.
Exemplul
perfect sunt statele vechii Uniuni Europene, care au subvenţionat
decenii la rând agricultura, sporind astfel bunăstarea generală cu
ajutorul alimentelor ieftine. Acum, vest-europeniiîşi dau seama că
subvenţiile enorme pentru fermieri anulează potenţialul de dezvoltare
generat de ramurile economice care reuşesc să fie performante pe cont
propriu, fără sprijin.
Ce legătură are asta cu noi? Greşeala
fundamentală care apropie România de bogaţii din UE,într-un fel care a
fost prea puţin luatîn considerare până acum, este că s-au corelat
cheltuielile cu necesităţile şi nu cu posibilităţile de finanţare. Dar
nuanţele erorii diferă.Într-o ţară bogată, pericolul subvenţiilor
constă doarînîncetinirea dezvoltării.În sărăcia noastră, subvenţiile au
efect de recul prelungesc necazurile şi la generaţiile viitoare.
Într-o
ţară ca România,împrumuturile nu grevează potenţialul viitoruluiîn
scopul nobil al dezvoltării, ci pentru corectarea erorilor trecutului:
mascarea şomajului, pensionările anticipate, muncaîn zadar. Oare
oamenii n-ar fi ajuns la nivelul de trai actual şi prin mijloace
naturale, fără subvenţii şi alte ajutoare? Cu siguranţă că da, chiar
dacă ar fi durat mai mult.Întrebarea este cum ar mai fi ajuns la putere
cei care promit bunăstarea peste noapte?!
Originea asemănării dintre
România şi bătrânele doamne comunitare este aşadar politicianismul.
Interesul personal, de grup sau de partid se reflectă în economie prin
redistribuire. Paradoxal, România e la fel ca Franţa, fiindcă ne leagă
aceeaşi problemă:încetineala reformei. Diferenţa este numai că ei au
destulă bogăţieîn cămară, pe când noi, săraci şi disperaţi, „deturnăm"
bani de la generaţiile viitoare.
Potrivit anchetatorilor, membrii reţelei au făcut peste 800 de victime în ţări din UE, dar şi în SUA, Canada şi Noua Zeelandă, prejudiciul fiind estimat la 800.000 de euro.
Operaţiunea de ieri readuce în discuţie locul „privilegiat” pe care românii îl ocupă la nivel mondial în rândul infractorilor specializaţi în fraude electronice sau printre hackeri. Potrivit unui studiu dat publicităţii la sfârşitul lunii trecute de compania Symantec şi publicat de „Sunday Times”, România se află pe locul doi într-un top al ţărilor de unde sunt lansate atacuri informatice pentru obţinerea de date confidenţiale, fiind întrecută doar de China.
Potrivit Symantec, 21,1% dintre tentativele hackerilor îşi au originea pe computere de la noi. Românii au depăşit astfel infractori din SUA, Taiwan şi Marea Britanie.
„Capitală a spionajului cibernetic” a fost „desemnat” oraşul Shaoxing, din estul Chinei, de unde ar fi fost lansate 21,3% dintre atacurile înregistrate la nivel mondial. În privinţa escrocheriilor on-line, Râmnicu-Vâlcea pare a fi „Shaoxing”-ul autohton. Doar în primele nouă luni ale lui 2008, aici au fost înregistrate 900 de cazuri de licitaţii false sau phishing.
Potrivit ultimului raport al Poliţiei Române, în Vâlcea s-ar afla „cartierul general” al unor grupări specializate în infracţiuni electronice, ce au drept principale „ţinte” Italia şi Spania.
„În ultima perioadă, numărul infracţiunilor de acest gen a crescut, «loviturile» fiind date şi în SUA, Australia, Noua Zeelandă”, a precizat comisarul-şef Virgil Spiridon, şeful Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Informatice.
"Numărul infracţiunilor de acest gen a crescut, «loviturile» fiind date şi în SUA, Australia sau Noua Zeelandă.”
VIRGIL SPIRIDON, şeful Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Informatice
PE HARTĂ
Unde şi de unde „lovesc” escrocii
Potrivit datelor poliţiei, infractorii „cibernetici” care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României preferă să facă victime printre francezi. Cei din judeţele din Moldova aleg, pentru escrocherii on-line, Marea Britanie şi Germania. Tot Germania este preferată şi de infractorii din judeţul Braşov.
„Principalii factori care au determinat reorientarea grupărilor criminale către infracţiuni informatice sunt obţinerea de câştiguri materiale mari într-un timp relativ scurt, cu riscuri relativ mici, caracterul transfrontalier al infracţiunilor, accesul facil la echipamente moderne şi posibilitatea deplasării rapide a membrilor grupării dintr-un stat în altul”, subliniază ofiţerii specializaţi în combaterea fraudelor pe internet .





